Se afișează postările cu eticheta ESEURI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ESEURI. Afișați toate postările

vineri, 17 aprilie 2009

BUCURIE

"Eli, Eli, lama sabactani?"

Cat de mult, cat de mult, omul acesta se aseamana noua, fiecaruia dintre noi!
De cate ori nu am strigat si noi asemeni Lui, aceleasi cuvinte catre El?

Minunat cum aceasta fiinta, imbracand trup, om lasat sa fie, sa vina contact luand direct cu noi - atunci, acum prin ale sale cuvinte, ne-a aratat totul, ne arata totul, totodata promitand, oferind totul!
De cate ori ni s-au inecat toate corabiile, inmormantate sperantele, de cate ori am traversat ape-nvolburate, furtuni sa ne darame, de cate ori ne-am innourat, pentru noi, pentru semeni, ganduri grele intunecandu-ne, de cate ori ne-am ciocnit de ziduri negre, reci, dincolo de care nu credeam a razbate? - de prea multe ori, cu totii!
De cate ori ori nu am strigat si noi la fel, intorcandu-ne spre El? - nu de putine ori!

Rabi, rabi, lama sabactani!

Inainte de a-si indeplini extraordinara misiune, inainte de a rosti ultimele cuvinte: ispasitu-s-a! in mainile tale-mi incredintez duhul! in calitate de asta data de suprafiinta, ma gandesc ca ne arata minunat altceva: in calitate de om, striga catre tatal sau, (extra-extra-extra-ordinara disociere intre cele doua ipostaze), "de ce m-ai parasit" - omul mai arata oamenilor ceva minunat: cand suntem crucificati unei situatii aparent far' de scapare, sa stim totusi dinainte, ca peste cateva zile putem renaste!...altadata invia...


Asadar, va rog de va bucurati... nu numai in aste zile - mereu... incredintati fiind exemplului, mesajului sau!...

miercuri, 15 aprilie 2009

PERSPECTIVA

NOI

PERCEPTII

UNIVERSUL INCONJURATOR

OBSERVATOR

Noi? Pun semn de egalitate, astazi, intre noi si al noastre perceptii stocate in... memorie; poate ca aceasta din urma confera fiecaruia in parte identitate; tulburatoare in directia aceasta sunt cazurile de pierdere partiala sau chiar totala a memoriei, unde subiectii in cauza, victime ale amneziei, ajung sa-si piarda identitatea; ajunsi la o anumita varsta, unii dintre ei "o iau de la capat", invatand sa scrie, sa citeasca, sa-si aminteasca, sa faca ceva, sa reinceapa totul far' a mai purta pe harddisk nicio crampeie apartinand unor perceptii mai vechi. Identitea noastra sa fie determinata de componenta hardware? sa fie rezultanta a acesteia? sau softul sa fie demult creat, independent asadar, implementat temporar pe soma fiecaruia? putand supravietui sau nu in afara corpului, sau poate doar odata activat impreuna cu acesta?

Universul inconjurator? Unde suntem noi?
Purtam fiecare, inca din primele momente ale existentei, o extraordinara interfata; intefata insa doar cu mediul exterior; sunt simturile cu care suntem inzestrati pentru a popula memoria, a ne defini identitatea in timp, prin noi si noi perceptii; interesant...perceptii doar asupra mediului inconjurator; se pare ca interfata, nu ajuta la formarea perceptiilor directe asupra universului interior (asupra celulelor, simtirea functionarii acestora, a organelor etc)
Cele cinci simturi se pare ca ne sunt suficiente a percepe universul inconjurator...cat sa-l putem astazi intelege!

Perceptiile sunt asadar, se pare, acele procese aferente functiunii interfetei noastre cu mediul inconjurator; ele asezandu-se in timp, straturi peste straturi, pe un anumit suport numit memorie; fara o buna functionare a acesteia asi putea la un moment dat sa nu stiu cine sunt; dar cine esti, suma experientelor tale, a perceptiilor stocate pe o pelicula de memorie?

Asadar intre noi si universul inconjurator sta interfata ce ne confera zilnic numeroase perceptii; insa cine ne asigura ca ale noastre perceptii sunt conforme realitatii inconjuratoare?

De multe ori avem perceptii eronate, unul despre celalalt; si doar cand luam in calcul mai multe informatii, cand minunat putem a schimba perspectiva, privind asupra aceluiasi subiect, putem sa ne apropiem unei perceptii potrivite subiectului, persoanei, realitatii, universului?

Intre noi-observatori si universul inconjurator stau simturile-intefata ce aseaza prin experienta, noi si noi perceptii, straturi pe memorie; ma gandesc ca dincolo de acest dispozitiv genial, sta si priveste un alt observator-partener ce se poate constitui pentru fiecare, pentru fiecare... sistem de referinta, punct de reper, perspectiva cu totul diferita, MULT MAI VASTA asupra procesului de intelegere, cunoastere a universului ce ne-nconjoara, a noua insine!

Cand schimbi perspectiva, cand practici acest exercitiu, mereu, mereu.....nu numai ca poti ajunge sa vezi aceleasi lucruri altfel, mai bogate-n semnificatii, dar minunat poti vedea si mult in plus!

Urmariti videoclipul va rog; unde suntem.............cine priveste pe fereastra din finalul melodiei?


Tu? in acelasi timp dintr-o cu totul alta perspectiva, din miezul manifestarilor, oricand putand da clik pe x-ul ferestrei...poate un cu totul alt observator!

luni, 13 aprilie 2009

RESTITUTIO IN INTEGRUM

Dragostea schimba totul, dragostea transforma oameni, preface minunat cerurile si pamantul; iubirea imbogateste perceptiile, le schimba, tulbura deosebit creuzetul fiintei umane cum niciun alt sentiment n-o poate face; dragostea confera cea mai inalta traire, si pentru multitudinea posibilitatilor pe care imediatul, viitorul ti le arunca, in vederea alegerii celei mai bune cai, trebuie neaparat sa fii cu-prins de aceasta stare; ea este ingredient originar al magiei, ea te face sa simti altfel magia din semeni, din tine, a lucrurilor ce le-mbraca; cand ajunge la o anumita intensitate, constanta, manifestandu-se intr-un anumit mod, se constituie in chip ideal spre a privi si intelege dincolo de iluzii.

Vreau sa cred ca totul a pornit din explozia iubirii ce nu mai incapea in sinea-i!

Manifestari ale acesteia, de cum ne facem intrarea pe scena vietii, astazi amenajata aici si acum pe pamant, ma indoiesc ca noi, o purtam inlauntru in forma sa primordiala. Mai la toate popoarele, in multe culte, nasterea este insotita de foarte multe ritualuri – de departe gasit-am ca fiind mai bogata in semnificatii pe cea din crestinism, unde pruncul este scaldat in apa botezului.
Daca in lumea psihologiei si nu numai, se vorbeste de ceva timp de inconstientul colectiv ca fiind acea parte integranta a psihicului uman, mostenita ereditar, acel bagaj de experiente, instincte primare, ce il transferam fiecarei generatii, inca din vremuri primordiale (“depozit psihic ancestral” C.G.Jung), imi permit sa spun ca de multe ori firea umana eclipseaza ratiunea omului.
In lumea sufletului cred ca avem nevoie de un cu totul alt reziduu apartinand primei explozii de iubire – de dragoste; ea cu siguranta innobileaza omul, totodata strunind pornirile firii de cele mai multe ori, salbatice.

Vreau sa cred ca “depozitul psihic ancestral” s-a constituit cu prima noastra alegere!

Insa ni s-a oferit din iubire-spre vesnicie, “acum” cum ni se striga, caci totul poate incepe aici, un strigat ce vine din afara timpului, o noua alegere. Instituind o noua dimensiune dragostei, El solicita sa ne iubim in egala masura si dusmanii.

Vreau sa cred ca El este cel ce restaureaza omul, restaureaza lumea!

Cum? Poate ca am inteles, sau poate inca nu. Ma gandesc acum, maine mai intens sau nu, ca tot balastul aferent primei noastre alegeri, ce-l purtam ereditar din generatie in generatie, ce nu de putine ori inconstient se face simtit in ale noastre zilnice manifestari, ne poate fi curatat alegand o noua nastere; nu , nu, nu cea facuta - in mod inconstient - in cristelnita! Ci una ma gandesc facuta in mod constient, o alegere pe deplin constienta, a pneumei primordiale lasata de El in urma-i ca si mangaietor, restaurator fiintei umane.......din dragoste pentru fiecare…alegand si nimic nu-ti va mai parea la fel!

duminică, 22 martie 2009

CARE ESTE CONSTANTA VIETII TALE?

Grea intrebare! Asemeni celei pe care Pilat din Pont a adresat-o lui Isus: "Ce este adevarul?"
Si poate ambele gresit formulate, poate veti simti!

Sa exprim minunat totul..., acum foarte greu imi este,
din mine spre afara, d'afara-nspre mine, mereu pasi mai mult a-ntelege,
si cum ai putea-o face, cand inca o parte din tine,-n posesia altuia, pentru moment iti lipseste,
ceea ce simt insa, pentru totdeauna nu-i simpla poveste!

Dincolo de placutele, minunatele momente ale vietii, petrecute voi cu voi insiva, fie in compania cuiva, in tovarasia prietenilor, in prezenta celor mult dragi, dincolo de momentele mai putin placute ale aceleasi vieti, momente in care suferi pentru tine, plangi pentru altii, plangi si suferi alaturi de altii, care/ce/cine va ramane constanta vietii tale?

Totul se manifesta-ntr-o continua miscare, de cele mai multe ori fara scapare, viata unuia depinde intr-o masura mai mica sau mai mare de a altuia, a altora, intr-o lume ce devine din ce in ce mai mica, unde curentii vremii pe multi agita;

poate suntem interconectati asemeni unor neuroni, reflectare unui intreg, unei constiinte ce doreste a trai, manifesta prin fiecare, insa a caror sinapse, devenim din ce in ce mai obositi, mai stereotipi, in noi prezenta sa...a nu se mai simti; impulsurile intre noi nu mai sunt vii, nu mai transmitem catre altii flux de sentimente, trairi adevarate, adevarata iubire; dendritele fiintei noastre sunt tot mai sleite, mai poluate de acelasi spectacol devenit exercitiu zilnic.

Dar in structura ta profunda, nucleul tau ce-ti spune? constanta vietii tale, cine este oare?

vineri, 20 martie 2009

CE (A)R FI !?

Un gand, aparut astazi din senin, doresc acum sa-l astern, sa-l schitez ca p'un schelet, pe el altadat sa asez, armonios sa exprim, carne, muschi, tesut - cuvinte sa-l imbrace - un trup ideii sa ofer, sa umble si la altii.

Citeam, citeam...si la un moment dat, toate vis-a-vis de subiect, s-au legat. Din carte am simtit acelasi suflu ( "Despre Dumnezeu si om din jurnalul ultimilor ani" - Lev Tolstoi), miros ciudat, din ale altor pagini adunat, ce-am constatat, ce-am constatat?

Minunat ca fiecare dintre noi ajungem uneori, mai des, mai rar, sa percepem, sa simtim aceleasi lucruri, manifestari, trairi etc. ca mai apoi sa poata reusind a le exprima (de multe ori, dupa simtire, demersul exprimarii cat mai fidel acesteia este foarte dificil). La ce ma gandesc acum, este ca fiecare incercam a exprima (hei si cu exprimarea aceasta, nevoie spre potolirea uneori a trairii interioare, de-a dreptul mistuitoare, care cere prin tine sa iasa, sa traiasca pentru altii si-n afara), iar cand o facem, asupra acelorasi aspecte ale realitatii, exterioare si interioare, rezultatul de cele mai multe ori difera la fiecare; o posibila explicatie-natura diferita a fiecaruia, experienta diferita.

Dar de cele mai multe ori, traind practic in aceeasi lume, in acelasi spatiu si timp, percepem vrand nevrand in fond, aceleasi obiecte, aceleasi subiecte, insa, de la cel mai mic pan la cel mai mare, indiferent pe ce nivel ne-am situa la un moment dat fiecare, indiferent in ce dispozitie, "situare afectiva" (Martin Heidegger - "Fiinta si timp") simtim aceeasi lumina asupra careia unii se pronunta exprimand simplu sau complex, ca-i mai intensa sau poate mai putin, ca e si sursa de caldura, mai intensa sau mai putin, ei da, reperand lumina, unii o vor prezenta ca provenind de la o sursa artificiala, un bec, un neon, altii vor argumneta poetic ca provine de la faclia unei lumanari, de la soare, luna, stele, altii sus si tare c-ar fi prezenta-n toate-n fiecare, unii o simt calda, altii rece, apropiata sau departata, tulburatoare sau orbitoare.

Ei bine, prezenta fiind, caci sunt convins, cel putin o data-n asta viata, fiecare o percepem, ea ne cheama s-o simtim, s-o primim si s-o traim, CE AR FI s-o lasam sa ni s-exprime, inainte insine a o exprima, caci altfel, ce-am constatat, de milenii si mai cu seama astazi, avand-o mereu printre noi, orbecaim mai cu totii-n intuneric!

sâmbătă, 14 martie 2009

PNEUMAPURIFICARE

OMUL, o fiinta minunata, un amestec ciudat, de nimeni cunoscut, nici macar de geneticieni, care ca manifestare, sub aspectul comportamentului, mereu fascinant va ramane si pentru psihologi; ajunsi fiind pe o anumita treapta a evolutiei, caracterizata si prin actualul nivel tehnologic, suntem simpli constatatori ai minunilor ce ne-nconjoara, cat si a celor ce ne alcatuiesc fiinta.

S-au descoperit de curand genele responsabile de inteligenta, longevitate, afectivitate, dragoste etc, putem comanda copii cu ochii albastri, fata sau baiat, cu fel de fel de calitati si predispozitii; am ajuns, depasind poate destul de riscant, o limita dincolo de care, anumiti savanti nu numai ca reusesc a se juca cu caramizile vietii, reusesc sa replice viata, sa creeze un anumit tip de viata. Am devenit probabil, palizi copiatori ai propriilor nostri creatori.

De ce propria creatie paleste in fata actului propriei noastre creatii?
Fiindca aparitia vietii, unii se gandesc astazi la panspermie (aparitia ei din univers, purtata pe un corp ceresc, lovind si fecundand pamantul), eu la pneumaturgie (alegerea insuflarii vietii materiei inerte) s-a facut nu replicand, reproducand in conditii de laborator, cu instrumente din ce in ce mai sofisticate, actul originar, cel de magie, ci ma gandesc ca a avut loc prin insuflarea pneumei (a spiritului, duhului, a acelui ceva ce ordoneza sublim caramizile vietii).

Stiati ca avem in comun cu cimpanzeii cca. 98% din materialul genetic si cca. 50% cu drosophila melanogaster (celebra musculita de otet)?
Ce ne diferentiaza, in conditiile in care toata VIATA, are in compozitie cam aproximativ acelasi material, aceleasi caramizi, acelasi lut?

Ei da, da, da, ma gandesc acum, ca ceea ce confera diversitate vietii, unicitate fiecaruia dintre noi, nu sunt principiile enumerate de Darwin, nicidecum, ci tocmai dispunerea caramizilor vietii, potrivit unui plan, proiect, program genial, de-o logica mult prea-nalta!

Ma gandesc ca suntem programati, scrisi demult in celebra carte a vietii, insa programul prezinta se pare libertatea alegerii, cel putin comportamentul (am spus candva, si am sa reiau altadat', ca alegerea este actul intocmai similar cauzei prime originii noastre), este asadar rezultatul fiecarei alegeri!
Ma gandesc acum, ca omul a fost proiectat cu un mare gol launtric, lasat fiind, sa si-l umple cu fiecare alegere facuta!
Ca sa alegem bine, spre propriul bine cat mai ales a semenilor din jur, avem nevoie de o alta actiune a pneumei, de asta dat' de o pneumapurificare, ce ar putea realiza la nivelul fiecarei persoane o metanoia, o rasturnare a felului in care gandim si ne comportam, instituind astfel un stil de viata sanatos, neafectat sau prea putin, fiind de vremurile actuale!
De dorim s-o simtim, de asta data e alegerea noastra!

duminică, 1 martie 2009

2.3 ANTIVIRUS...PENTRU FIINTA NOASTRA

Citeam astazi, undeva, foarte frumos exprimat, ca a gati, a prepara hrana este mult mai mult decat o simpla actiune de combinare a ingredientelor cu scopul de a rezulta ceva frumos mirositor si aspectuos, mai ales in cele din urma comestibil (am simtit-o pe propria-mi limba) ci, reprezinta o adevarata arta, impresionand placut papilele gustative. De aici am zburat spre:

Pictorul ne impresioneaza ochii zugravind intr-un tablou natura sau surprinzand anumite trairi, imbinand cu maiestrie, si nu oricum, toate culorile - minunata simfonie vizuala; un muzician de geniu, ne mangaie urechile cu partituri deosebite, o combinatie minunata a sunetelor, inlantuite evident neintamplator - tablou muzical viu colorat; un sculptor insufla viata operei sale cu fiecare atingere, ea se naste uneori, in urma contactului nemijlocit - atingerea eleganta a materiei; creatorii de parfumuri amesteca in creuzet, cu multa iscusinta nenumarate substante, incercand nenumarate combinatii menite a ne impresiona placut mirosul.
Mai departe, tot mai departe: prozatorii, poetii, filosofii, sacerdotii, oamenii de stiinta se ocupa si ei minunat in felul fiecaruia, amestecand, imbinand, combinand cuvintele, ideile, gandurile, invataturile, cifrele - toate, cat mai armonios, pentru noi si noi perceptii ale launtrului nostru, pentru ei si pentru noi. Minunat, impresionant, tulburator de cele mai multe ori, insa insuficient!

Cine ramane sa se ocupe, dincolo de simturile noastre, dincolo de perceptiile launtrului - de fiinta noastra profunda, de al nostru suflet - cine?

Simturile-interfata cu mediul ce ne-nconjoara / trairile, perceptiile interioare-interfata cu celelate fiinte, ne sunt mangaiate de marii artistii; insa cine este marele artist, mangaietor al sufletelor noastre?

Cine amesteca genial in creuzetul fiintei noastre, armonios, toate experientele mai mult sau mai putin placute, toate evenimentele intr-o insiruire aparent intamplatoare; cine ne-a asezat si ne poarta pe-a aripilor vanturi in locuri mai mult sau mai putin minunate; cine ne picteaza, modeleaza, ne scrie, incanta, agita, cum nimeni nu o poate face, adancul fiintei?

Este antivirusul acestei lumi-acestui sistem, antivirusul fiintei noastre-ma gandesc la o manifestare dincolo de materie, energie si informatie, este cineva, cineva ce ne poarta cu grija pe aripile vantului, cineva accesibil perceptiei fiecaruia!


http://www.youtube.com/watch?v=u_7iq50XrNI

marți, 24 februarie 2009

2.2 LUME VIRUSATA

Ma gandesc la lume, cu ale ei toate manifestari, cu toate semnificatiile sale, o vad acum ca pe un sistem, creatorul sau fiind omul si nu creatorul acestuia!
Sa fie ea atinsa, prin fiecare dintre noi, de un puternic, nociv, extrem de virulent in ultima vreme - virus?
V-am vorbit in trecut neintamplator despre virusii biologici si cei informatici, surprizand asemanarea manifestarii lor - atacul asupra unui sistem.
Pe scurt: microorganism, microprogram ce prezinta capacitatea de a imbolnavi, infecta sistemul, cu posibilitatea de a se autoreproduce si se raspandi, afectand sistemul insa si mediul acestuia (lumea vie, reteaua-universul informatic).

Sa avem de-a face cu un alt tip de virus, cu manifestari similare insa cu consecinte mult mai vaste? Posibil. Sa privim asemanarea manifestarilor, forma manifestarilor, raspandirea, propagarea acestuia, dintr-o alta perspectiva ce ofera o cu totul alta perceptie asupra sistemului - de asta data lumea.

Radiografii ale omului, ale lumii realizate in diferite etape ale istoriei, asezate pe aceeasi masa si supuse analizei, ne vor arata ca virusul dateaza inca de la prima alegere a omului (ce vechi, ce asemanare, fantastic), insa pe fondul imensului aflux informational, caracteristic acestei perioade, acesta a suferit nenumarate mutatii, adaptabil devenind oricarei situatii, totodata din ce in ce mai agresiv. Uitati-va jur impejur, nu e nevoie sa va mai scriu eu, zeci de pagini, scrieti-mi voi ce constatati, ce simtiti!

Da, priviti! insa va rog sa si simtiti, va rog! Caci lumea mai mult se vede live, cantitatea de informatie pe care o primim preponderent pe cale vizuala, criza se difuzeaza, se propaga in direct la tv, radio, in presa, conflictele, razboaiele, spectacolul vietii de peste tot, in aceasta lume ce cauta a deveni din ce in ce mai mica si mai vulnerabila, le traim live, on tv, on air!

Ei da, tocmai in acest mediu MULTI MASSMEDIA, se dezvolta, se propaga virusul nostru. (il avem in case, il avem in mijloacele de transport, il avem la serviciu, este peste tot; pe banda larga a instrumentelor de propagare a informatiilor, el ajunge in sufletele noastre, ne actualizeaza zilnic - devenim "in pas cu lumea").

Cine cred ca il cunoaste cel mai bine, cine ii poate veni de hac, cine este adevaratul antivirus.....va voi spune intr-un episod viitor.

sâmbătă, 21 februarie 2009

MAGIE VS. ILUZIE

De multa vreme am fost atras de frumusetea, farmecul, sclipirea fiintelor, lucrurilor ce ma-nconjoara, dar mai ales de cele ce se ascund dincolo de ele.
Incerc un mic eseu fara pretentia de a si transforma, punand in opozitie magia si iluzia.

Potrivit DEX cei doi termeni primesc urmatoarea definitie:

magie = 1. fig. Putere irezistibilă de atracţie, de fascinare; farmec, încântare, seductie;
2. fig. Influenţă puternică, incontestabilă pe care o exercită arta sau natura asupra omului.

iluzie = 1. Aparenţă înşelătoare datorită perceperii denaturate a realităţii. 2. (Fig.) Speranţă, dorinţă neîndeplinită; amăgire;
2. Percepţie falsă a unui obiect prezent înaintea ochilor, determinată de legile de formare a percepţiilor sau de anumite stări psihice sau nervoase. 2. Fig. Situaţie în care o aparenţă sau o ficţiune este considerată drept realitate; speranţă neîntemeiată, dorinţă neîndeplinită; amăgire; himeră
3. fig. Idee cu caracter seducător, înşelător; speranţă neîntemeiată; amăgire; înşelare.


Asadar, se poate usor constata, ca cei doi termeni fac trimitere atat la perceptii asupra obiectelor ce formeaza realitatea la propriu, cat si la figurat, asupra starilor noastre interioare, a propriilor stari cat si ale celor ce ne-nconjoara, cu diverse nenumarate manifestari exterioare. (se poate dezvolta mult in ambele directii)
Voi incerca a surprinde altceva!

V-ati intrebat, caci cu siguranta ati avut momente in viata, ce anume va ofera solutia pentru moment, ce anume va determina sa inaintati, sa continuati, sa luptati, sa va miscati, dincolo de obstacolele ce va ies in cale? Probabil ca da, daca nu, oricum veti gasi fiecare propriul raspuns!
Va spun, caci am urmarit si mai urmaresc fenomenul, cei mai multi dintre noi proiectam viitorul, hranindu-ne prezentul cu iluzii!
Este un proces deosebit de subtil ce necesita multa atentie, analiza, tocmai de aceea incerc o exprimare neexhaustiva, aferenta momentului de acum, fenomenul in cauza relevandu-se in timp.

Se intampla adesea sa fim si sa ramanem pentru multa vreme, orbiti de lumina ce viata prezentului o lumineaza (o primim, fie suntem noi insine mari artisti in a crea, inventa ceva - cu care, prin care ocolim realitatea, ce de multe ori nu ne face placere a o accepta), far' a cunoaste cu adevarat natura sursei acesteia; iar cand ochii ne sunt spalati de lacrimile altora sau de propriile lacrimi, este prea tarziu, insa si atunci sunt motive suficiente a ne bucura pentru recapatarea vederii limpezi.

Inaintez, dincolo de acestea sunt aspecte mult mai profunde: traim cu iluzia prezentului, "prezentului proxim" (nici nu stiu daca exista aceasta expresie, adica a prezentului de curand, cel de acum, insa la care se adauga si cel de ieri, cel de maine - omogenitate conferita de trairea puternica), iluzia ca cei mai dragi dintre noi, parinti, bunici, frati, prieteni sunt langa noi mereu si ca si noi la randu-ne suntem pentru ei o vesnicie, de fapt nici nu mai gandim, constientizam aceasta! Unde este magia prezentei acestora, adevaratei lor prezente, mai stim sa ascultam, sa simtim a lor prezenta in totalitate, ne mai preocupa acest demers, mai exista? sau ne multumesc iluziile, parerile altora impletite cu ale noastre, impresii de multe ori inselatoare; este mai comod, mai facil a te limita, in acest secol al vitezei imaginii, la a prelua impresia altora mulata peste ale tale prejudecati, cand nu mai avem sau mai bine exprimat gasim a nu ne mai face timp pentru analiza proprie a fondului, a continutului, ce de multe ori sta ascuns, insa totdeauna asteptand sa fie descoperit mintii si inimii noastre!
Suntem hraniti, si actionam in consecinta, cu iluzia ca totul este egal cu ceea ce suntem aici si acum; este mult mai lesne a accepta aceasta, simturile ne spun asta, firea umana ne dicteaza asta, realitatatea ne confirma acest lucru (realitate virusata); insa ati mai avut timp spre a contempla magia lucrurilor ce ne-nconjoara, scuturati-le cu atentie; magia manifestarilor umane, reflectare a unor aspecte mult prea inalte, ascultati cu atentie, cautati sa intelegeti in profunzime dincolo de aura sclipitoare - sursa!

duminică, 15 februarie 2009

ALEGEREA = SINGURUL ATRIBUT PUR

ALEGEREA, ma gandesc acum, maine mai intens sau poate nu, reprezinta singurul atribut pur al creatorului, caracteristica primara ce-o purtam in noi.

De ce singurul? si totodata pur?

Sigur ca veti mai gandi si la iubire, sacrificiu, creatie, libertate, insa dincolo de toate, asemanarea in acelasi timp elementul comun, primar, pur, originar ce-l purtam fiecare, daruit din sinea-i, il reprezinta alegerea!
Daca detinem ceva in noi, in comun cu cel pe care-l vorbim cel putin o data-n viata, in forma pura, primara - reprezinta capacitatea de a alege, ce dateaza inca de la ineputul bigbang-ului fiintei noastre.

Am fost pusi a ALEGE, inca de la inceput! Primul act!
"Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!..." (Geneza cap.3) Am ales sa cunoastem in acelasi timp si magia si iluzia; inteleg cred, aceasta stare de ce nu s-a dorit a fi cunoscuta o vesnicie, caci posibil.....posibil aici, chiar aici sa fi fost pregatit ceva cu totul minunat, dincolo de bine si rau, in care si ei s-ar fi integrat.

Imaginati-va va rog urmatoarea situatie:
de la banalele noastre acte de creatie, incepute inca din perioada copilariei (creatia, ea insasi un atribut dumnezeiesc, insamantat in fiecare, insa voi arata ca reprezinta o reflectare, o umbra, o replica a calitatii sale absolute) si continuind, ajungand pana la creatia marilor artisti, porniti a reflecta asupra rezultatului acesteia: jucaria, desenul, muzica, scriitura, opera in general va purta intotdeauna ceva din launtrul creatorului, va purta amprenta sa! Va comunica mereu ceva si despre el sub diverse forme.
Asadar, auzind, citind mari artisti, insa de ce nu, si multi prichindei (a lor desene minunate, viata a le da), ce doreau a insufla viata rodului mainii, cugetului lor; pe unii dorind a fi pusi fata-n fata cu propria vie creatie, sa simta daca aceasta, aceasta da, creatia devenita vie, ar putea sa-i intelega, sa-i simta, sa-i aprecieze; gandurile mi-au zburat spre ceva cu totul interesant! Admitand c-ar fi posibil, opera n-ar putea primi din partea-ne decat, un singur, acelasi, identic, atribut al vietii, comun si celei a noastre - ALEGEREA! Ar fi absurd, ilogic a mai putea insufla si altceva, din tine in forma pura, aceeasi dragoste, aceeasi apreciere, NU, caci astfel i-ai intina ALEGEREA! - SINGURA OFERITA/PRIMITA-N FORMA PURA!

NU CRED, ACUM, SA AVEM INSUFLATA ACEEASI IUBIRE, ACELEASI CALITATI, fie ele evident manifestari la intensitati diferite, ci activate-n noi ca si asemanare; insa purtam acelasi atribut pur = alegerea!

Creatia omului, la randu-i creatie, nu poarta decat in copie, insa nelipsite de propria originalitate (da, originalitate conferita prin alegere, alegere ce sta la baza fiecarui act a propriei fiinte) atribute apartinand creatorului, reflexii ale cugetului fiintei sale; asa se intampla cu celelalte atribute ale vietii venite din partea-i, iubirea, libertatea, creatia, sacrificiul (nu va fi niciodata aceeasi iubire, creatie etc., iara noi nu-l purtam in noi prin acestea)- poate parea absurd insa toate par a purta la baza ALEGEREA, caci ei ni s-au prezentat aratandu-ne ce sunt, ce nu sunt, si ne-au oferit din ei, singurul atribut al fiintei lor, comun alei noastre - ALEGEREA!
Putem noi oare a iubi, a crea, a sacrifica precum o fac ei? Nicidecum! Ce putem face INTOCMAI, cum ei au ales a ne crea, noi putem a alege intre ei si non-ei!

Va veti intreba ce-i ALEGEREA!
Nu este cea intre a sta si a continua, intre a ceda si a infrunta, bucurie si suferinta, zambet si planset CI ma intorc la momentul 1 al existentei noastre, la actul 1: toate sunt derivate ale binelui si raului, toate se reduc la bine si rau, aici intervine alegerea, astazi fiecare continuand a alege a mai gusta din pomul vietii, insa nu spre viata!

Dar, minunat, minunat, caci ni s-a oferit altceva spre ALEGERE, spre viata, metaforic un alt pom, o persoana ce cauta a avea miliarde de ramificatii, avand radacinile demult infipte-naltul cerului iar coroana aplecata peste pamant!

sâmbătă, 7 februarie 2009

VANZARE-CUMPARARE-RASCUMPARARE

Fie ca strabati la pas strazile, bulevardele, fie ca le parcurgi fiind in diferite mijloace de transport, la suprafata si subteran, zi si noapte, oriunde ti-ai indrepta privirea, vei fi asaltat de foarte multe informatii, imbracate sclipitor, minunat, viu colorate - preponderent in esenta comerciale!
In fata sau in lateral, in primul rand ochii-ti vor fi acaparati de vraja comertului, ba mai mult, de vei incerca privirea sa ti-o arunci spre cer, sorry - noaptea de vei dori a contempla, macar si pentru putin, in treacat, luna si sclipirea stelelor, vei vedea evident altceva - reclama puternic luminoasa, impresionanta ce-i drept, ce sta sa cada peste tine. Nu va cade, insa cu siguranta far' a vrea tu, ea se va aseza pe cale vizuala, in mintea-ti.

Cele mai multe informatii, se cunoaste, le primim, le captam - pe cale vizuala; lipsit de malitiozitate, unii profita bine, de acest aspect. Constatam cu totii ca traim intr-o lume a imaginii, materia neagra a universului mediatic este, da :) imaginea.
Incepand de la marile companii, continuand cu mass-media, pana la omul de rand - fiecare comunica si se ingrijeste, manipuleaza si uneori chiar agaseaza - prin imagine.

Totul se vinde, totul este de vanzare! Unii vand, altii cumpara.

Ca suntem la serviciu, ca suntem in mijoacele de transport, intr-o plimbare prin oras, suntem coplesiti de cantitatea de reziduuri ce ne este servita pe diverse cai: totul se vinde, la radio, la televizor, pe net, pe mari panouri atarnand de blocuri, pe stalpi, in pomi - reclama multa si chiar la intrarea in aproape orice biserica, in interior esti intampinat de dumnezeul negotului! si totul, totusi se cumpara.

Adevarat ca s-a ajuns sa se cumpere demulta vreme diplome, doctorate, permise auto, job-uri si multe altele, pe langa otravurile ce-ti sunt vandute drept leacuri, imbracate si prezentate elegant.
Se spune despre un bun agent de vanzari c-ar fi in stare sa vanda orice, si propria mama daca i-ar fi lansata drept provocare.

Moartea se cumpara si ea, si unii o vand cu placere, scapand de viata! Cutremuratoare sunt aici cazurile, in care mame insarcinate in luna a sasea sau chiar mai tarziu, platesc mult si totusi prea putin, pentru moartea fatului!

Sexul se vinde si vinde foarte bine! In vitrinele magazinelor, pe tarabe, la tv, pe net - ochilor celor mai nevinovati, cei ai copiilor le sunt vandute gratuit imagini, iar maturilor restul, evident pe multi bani, c-un pret incomparabil mult mai mic fata de cel pe care-l vor resimti mai tarziu.

Priviti va rog jur imprejur, pariez ca nu mai constientizati acestea, sau poate prea putin, v-ati obisnuit ochii si mintea cu toate acestea!

Totul se vinde, totul este de vanzare! Unii vand, altii cumpara.
Nimic impotriva, insa pana-n anumite limite, dincolo de care consumand prea multa imagine, nefacand efortul a mai intelege si continutul acesteia, riscam a ne vinde si cumpara unii pe altii, in tranzactii mai mult sau mai putin transparente, in care omul devine pentru om, o marfa, un instrument, o piata in realizarea unor castiguri financiare enorme.

Si sufletul?
Demult, fiecare, cel putin la un moment dat in viata, si l-a vandut far' a sti, celui mai mare negustor, jucator de pe piata!
Ni-l putem oare rascumpara? Sigur, insa a facut-o deja altcineva, cu mult inainte pentru fiecare-n parte, platind scump, foarte scump, incheind in favoarea noastra, cea mai dura, mai scumpa, mai mare tranzactie.

vineri, 6 februarie 2009

2.1 DESPRE VIRUSI

INTRO: Putem privi omul, societatea, lumea, universul - fiecare, si totodata impreuna, ca pe un sistem (potrivit DEX = "ansamblu de elemente aflate într-o relaţie structurală, de interdependenţă şi interacţiune reciprocă, formând un tot organizat") in componenta caruia se presupune a exista intrari, prelucrari si evident iesiri. Potrivit teoriei A=A=A, triada informatie=energie=materie ar reprezenta fatete diferite insa apartinand aceluiasi unic, veti simti ce!
Insa la diferite paliere, constat adesea, ca a existat si exista o continua virusare deliberata a subsistemelor cat si a sistemului in ansamblul sau (a fiecarui termen a egalitatii mai sus mentionate cat si a entitatii unice); constatam fiecare, cu putina atentie, efectele!

Imi propun a realiza o scurta prezentare a virusilor biologici precum si a celor informatici, presarata cu opinii proprii, prezentare necesara intelegerii continuarii cat si intregului.

"Virusul este o particulă submicroscopică, care este formată dintr-o teacă, sau înveliş cu rol de protecţie de natură proteică, numită capsidă şi un material genetic. Materialul genetic poate să fie ADN, fie ARN."(definitie de la Wikipedia, enciclopedia libera); agenti patogeni ai unor boli denumite generic viroze.

Dupa opinia unor cercetatori, virusurile nu sunt organisme vii, dupa altii-forme primitive ale acestora; ei s-ar situa la frontiera dintre materia inerta si materia vie.
Intersant de remarcat este structura acestora, unii cu o vechime multimilenara, proveniti dinaintea "prepararii supei vietii", fie proveniti din spatiu prin panspermie, acestia contin caramizile vietii, cei doi acizi formand materialul genetic, ADN si ARN, inclusiv proprii omului!

Un argument in sustinerea opiniei potrivit careia n-ar fi organisme vii ar fi faptul ca ei nu au metabolism nefiind capabili sa produca energie pentru sintetizarea macromoleculelor lor si pentru a se reproduce; tocmai de aceea, le este necesar, pentru aceasta, sa utilizeze metabolismul celulelor vii pe care le infecteaza.
"Virusurile pot infecta orice organism, animal sau vegetal, inclusiv bacteriile, ciupercile si algele, fiecare specie virala fiind perfect adaptata la gazda sa si la anumite tesuturi ale acestei gazde (de exemplu, la specia umana: sange, ganglioni limfatici, piele, ficat, tesut nervos etc.). Virusurile constituie adesea cauza unor epidemii (gripa, febra galbena, SIDA).
Avem se pare de a face cu virusi imunogeni adica aceia care declanseaza producerea de anticorpi ce vor protja organismul de o noua infectie cu acelasi virusi & virusi oncogeni introducandu-si acidul lor nucleic in celula, acestia fiind capabili sa modifice profund informatia genetica a acesteia, de exemplu, inducandu-i transformarea sa in celula canceroasa - aparitia bolii.
Tratamentul bolii merge de la cel al simptomelor pana la utilizarea medicamentelor antivirale insa cel mai bun tratament este cel preventiv si consta in vaccinarea atunci cand exista un vaccin.

11100011010101111000110111000111100111100000110000111010101

"Virusul informatic este în general un program care se instalează fără voia utilizatorului şi provoacă pagube atât în sistemul de operare cât şi în elementele hardware (fizice) ale computerului." (definitie de la Wikipedia, enciclopedia libera); acesta se pare are capacitatea de a se autoreproduce; interesant, in principiu, (cu toate ca suntem in propriul sistem informational), am trecut pe un alt palier, fara a forta lucrurile, am constatat ca informatia nu este o reprezentare a materiei ci viceversa!

Prima data, a fost sesizat de cei de la Universitatea Stanford si deoarece virusul avea o activitate proprie si actiuni independente asemanatoare microorganismelor i s-a dat denumirea de “vierme”.
Ei de fapt sunt microprograme greu de depistat, ascunse in alte programe, care asteapta momentul favorabil pentru a provoca defectiuni ale sistemului de calcul ( blocarea acestuia, comenzi sau mesaje neasteptate, alte actiuni distructive ).
Procesul ca atare consta in virusarea ce este relativ rapida, avand ca efect infectarea tuturor programelor lansate in executie, atata timp cat virusul este rezident in memoria interna a sistemului.
Tratamentul, solutia in cazul de fata, o constituie alte programe in conditiile carora va avea loc devirusarea ce poate presupune parcurgerea catorva pasi: scanarea, devirusarea propriuzisa, monitorizarea; aceste programe verifica intai memoria interna si apoi unitatea de disc specifica, afisand pe monitor eventuali virusi depistati si recunoscuti in versiunea respectiva.

Veti vedea in continuare cat de multe conexiuni se pot face in incercarea de a surprinde si descrie realitatea ce ne-nconjoara!

joi, 5 februarie 2009

CREDINTA MEA (2)

Trist foarte!
Aceasta femeie nu mai traieste, bunica, mama noastra. Biologic, nu mai avea prea mult, insa modul in care s-a intamplat, iar si iar, ma revolta!

http://www.realitatea.net/video_637037_o-femeie-din-satu-mare-a-murit-dupa-ce-a-fost-plimbata-intre-sectiile-unui-spital-si-apoi-trimisa-acasa--cum-comentati_451366.html

Cazul acesta trist ce-mi aminteste de multe altele, petrecute si evident mediatizate in ultima vreme, imi spune ca omul nu mai prezinta valoare intrinseca, ci aceasta are tendinta, tot mai evidenta, a-i fi data de banii, relatiile pe care le are! Lume nebuna! - Vindeca-te!
Totodata uratul acesta imi ridica frumos mingea la fileu spre a contura un eseu cu privire la boala omului, a lumii, a universului in care fiintam.
Nelipsit fiind de modestie, spun ca ar fi de scris sute de pagini, insa nu doresc a va rapi prea mult timp in eventualitatea ca ma veti citi, dar promit ca voi asterne ganduri interesante, in mai multe episoade.
Daca asi fi trait in alta epoca, cu siguranta ma foloseam de alti termeni, revoltat fiind posibil s-atunci, eseul meu va avea cred urmatoarea structura, influentata de ultimele descoperiri stiintifice, de ultimele constatari ale realitatii zilelor de astazi, minunat tinand cont si de triada informatie-energie-materie sau teoria A=A=A, veti reflecta legatura:

1. multe, despre virusi / manifestari
2. om, societate, sistem, univers - virusat / manifestare
3. devirusarea - singurul antivirus autentic, eficient / vesnic actualizabil

luni, 26 ianuarie 2009

Suntem oare invatati ce anume sa cunoastem?

Se pare ca patrundem volens-nolens intr-un angrenaj, in care fiecare cauta sa se asambleze cat mai bine mediului, situatiei, contextului caruia se vede a-i face fata - inainte de a reflecta sau mai grav far' a intelege resorturile acestuia!
Mai apoi constatam adeseori ca mecanismul se gripeaza: si asa, de cele mai multe ori, aruncam lesne vina pe sistem: sistemul democratic, sistemul economico-financiar, sistemul medico-sanitar, sistemul judiciar, si mai ales atunci cand se-ntampla sa moara cineva, sistemul poarta vina, da, da, adevarat ca moartea omului o constituie SISTEMUL.

Am mai vorbit in trecut despre "razboiul lumilor", criza economico-financiara globala, zilele acestea, impresionat fiind de noile cazuri ale sistemului medical romanesc, ma intreb de ce omul, omul care este protagonistul acestora - creator de sistem, simpla piesa mai mult sau mai putin importanta a acestuia, rebut uneori al acestuia - de ce el, omul, nu vrea sa invete a cunoaste sistemul? Dar daca oare, suntem pe deplin educati, formati, inca de pe ale bancilor scoli cum trebuie sa cunoastem? Paradigma au oare nu poate fi ajustata cand constatam adesea ca lucrurile tind bine a nu mai functiona?

Priviti va rog urmatoarea imagine, cea caruia lui Kevin Carter (1960-1994) fotojurnalist sud-african, i-a adus Premiului Pulitzer dar si moartea.


"Carter avea sa relateze ca a asteptat aproape 20 de minute cu aparatul la ochi, sperand zadarnic ca vulturul isi va ridica aripile, pentru un efect mai dramatic. In cele din urma a apasat pe declansator, a alungat pasarea si s-a asezat sub un copac, fumand, plangand si vorbind cu Dumnezeu".

S-a intamplat demult insa se-ntampla si astazi; si ajung ele pana la nivelul constiintei noastre? Nicidecum, caci foarte rar se gasesc oameni asemeni lui Kevin Carter care sa relateze sau carora le este ingaduit a prezenta realitatea asa cum este!

Intr-o lume in care se constata ca pana si presa imbraca evenimentele intr-o haina comerciala, ba mai mult e-n stare a le crea, mai rau a nu le prezenta in conformitate cu realitatea, a denatura adevarul sub dictatul intereselor (da, o scurta paranteza, cea mai simpla definitie a adevarului, ce ar trebui prezentat oamenilor, este ca acesta reprezinta conformitatea cu realitatea).

Imaginea imi spune ca-n asta lume se-ntampla multe si foarte putine ajung pan la nivelul constiintei noastre, prezentate fiind de oameni ce au curajul a prezenta, infrunta, ameliora sistemul si nu doar a-l culpabiliza.

Si totul pleaca de la om! Omul este sistemul creator de sistem, iara cand acesta devine din ce in ce mai bolnav, aceasta va sa se vada in intreg sistemul ce-l inconjoara. Sistemele acestea bolnavicioase nu se pot trata decat prin insanatosirea grabnica a omului!

luni, 19 ianuarie 2009

NU PIERDETI... VA ROG... DETALIILE

Un videoclip tulburator! O persoana, da, o persoana ce te emotioneaza profund, ce te rascoleste, totodata intarindu-ti credinta potrivit careia, aparent paradoxal veti vedea, nimic, da, absolut nimic nu este intamplator, chiar si Mihaelei Mihaescu ( persoana din videoclipul urmator)

http://www.youtube.com/watch?v=EwbpjNsOXZ4

Pana mai ieri credeam, potrivit proverbului german, ca doar "diavolul se ascunde in detalii", adica acolo unde te astepti cel mai putin, printre tot felul de fleacuri carora esti tentat sa nu le acorzi nicio semnificatie.
Astazi constat, privind la Mihaela Mihaescu, ca detaliile ne vorbesc mult, foarte mult, chiar frumos... si despre altcineva!

O eroare a destinului, o greseala in proiectare, o hiba apartinand marelui proiectant, designer?
NICIDECUM!

Cand reusim a contempla incredibila diversitate si complexitate a vietii, inevitabil ni se trezeste in minte urmatoarea intrebare: este ea oare rezultatul unor accidente? forte naturale nedirectionate, actionand la intamplare? sau reprezinta efectul unei cauze prime si inteligente, efectul unui plan, a unei actiuni ce prezinta sens si scop, rodul unui proiect/design.

Biochimistul Michael Behe (an American biochemist and intelligent design advocate) pune la indoiala ideea potrivit careia, procesele naturale, aleatorii, pot asambla structurile complexe din interiorul celulelor vii. Investigand sisteme biologice complexe, ce par a sfida explicatiile date de selectia naturala si evolutie, acesta l-ar face pe Darwin sa-si reconsidere teoria, pe taramul noilor descoperiri in lumea geneticii: "sunt tot atatea masini moleculare in organismul uman, cate functii sunt, pe care corpul trebuie sa le faca" (Jed Macosko - molecular biologist) - auz, gust, miros, coagularea sangelui, actiuni legate de circulatie, respiratie, raspunsuri imune etc. toate reclamand existenta unor adevarate masinarii, FANTASTIC, vazute la o scara infima, si asemanand unor mecanisme PROIECTATE!
Biochimistii zilelor de astazi folosesc electron-micrograme pentru identificarea partilor componente si structura 3D a diveselor formatiuni din corpul uman; REZULTATUL - o adevarata minune inginereasca la o scara miniaturala; aceasta complexitate moleculara ireductibila (fiecare piesa, element este indispensabil angrenajului pentru realizarea unei anumite functii, si extrordinar respecta o anumita ordine in definire) a fost denumita de M. Behe -"masina moleculara".

Si totul culmineaza cu structura ADN-ului, un adevarat cod chimic=limbaj al vietii! INFORMATIA genetica? sursa informatiei genetice stocate in ADN? viata nu apare la intamplare si nu apare sa se manifeste la intamplare!

Bill Gates a spus ca ADN-ul pare a fi un program de computer insa numai ca el este cu mult mai complex decat am fi noi in stare sa construim!
Nu exista se pare in universul cunoscut noua, nicio entitate care sa stocheze si sa proceseze mai multa informatie, mai eficient decat molecula de ADN. Cele patru elemente ale acestuia Adenina, Citozina, Guanina si Timina se inlantuie pentru fiecare organism viu, intr-un mod unic si-n acelasi timp c-un aranjament specific care le permite sa descrie instructiuni sau informatii detaliate, asemeni literelor ce sunt numai intr-un anumit mod asezate spre a forma o propozitie cu inteles; si ganditi-va va rog ca o secventa completa de ADN uman contine 3.2 miliarde caractere individuale ce nu sunt aruncate la intamplare. (asemeni universului, caramizile fiintei noastre, nu sunt asezate la intamplare).

Se pare ca suntem purtatori de informtii, ca suntem scrisi demult in "cartea vietii", totul este scris sa functioneze, ceea ce insa cred a nu fi proiectat este in schimb o anumita proprietate/functie unica a sistemului, comportament unic al sistemului uman in atari conditii, si anume, in ciuda tuturor conditionarilor interne sau externe, ca suntem sau nu in scaunul cu rotile, LIBERTATEA, LIBERTATEA ALEGERII lui o sau 1. (oricat de mare/puternica ar fi determinarea/constrangerea, multi au ales chiar sa moara pentru a apara o cauza, o credinta, un principiu, pentru adevar).

DINCOLO de mecanismul acesta complex ce-l reprezinta corpul uman, un adevarat proiect, exista ceva ce transcende lumea microscopica, lumea geneticii - ceva ce ne face sa ne intrebam, sa cautam raspuns, sa negam sau sa afirmam, sa alegem...

REVIN la Mihaela Mihaescu crezand ca ea nu reprezinta rezultatul unui accident, cum spuneam la inceput; informatia mamei si a tatalui, suflata de-o rece adiere, au facut ca Mihaela sa apara asa, sa ne comunice asa, si comunica MULT- tulburandu-ne si trezind in noi apreciere pentru ea si altii asemeni ei totodata multumire pentru proiectant, care alege forma fiecaruia, nedeterminanta insa si pentru manifestarea noastra! Mihaela este asemeni noua, poate chiar mai atenta la detaliile din juru-i!
Eu citesc in ochii, in glasul ei, in vorbele sale - frumusetea si sensibilitatea designer-ului.
Mihaela am inteles este o persoana deosebit de inteligenta, dotata cu o intuitie aparte, ca doreste sa infiinteze la Dumeni, comuna George Enescu, judetul Botosani, primul Centru de Viata Independenta din Romania, sa ajute semenii asemeni ei - comportamentul ii apartine exclusiv, sunt alegerile ei minunate!

"Eu sunt un om fericit pentru ca, intr-o societate ce nu a fost si nu este inca pregatita sa ma accepte ca om, din pricina fotoliului rulant cu care ma deplasez, mi-am implinit visele, mi-am pastrat demnitatea, imi ajut semenii", spune Mihaela.

Minunat! "Am intalnit si romani fericiti", unul chiar in scaun cu rotile.
O lectie cutremuratore de viata!
Si cand ma gandesc.....ca puteam sa nu fiu!
Multumesc c-am luat parte la acest minunat spectacol al vietii.
Nu pierdeti va rog detaliile! nu...nu le pierdeti.

joi, 15 ianuarie 2009

Interviu cu "stapanitorul acestei lumi" (1)

Am primit ieri un material deosebit, apartinand lui Octavian Paler - poet, jurnalist, eseist- multumesc celei ce mi l-a trimis.

Alaturi si in finalul multor fraze pline de intelepciune am gasit "Interviu cu Dumnezeu".

Alaturi si in finalul catorva cuvinte de-nceput, batute-n tastatura, lipsite de intelepciune mai degrab grabite pentru cele ce vor urma pe ecran a se asterne, am imaginat un interviu cu o alta mare fiinta.

Nu ma asteptam din partea-ti la asa ceva! Ma bucur. Te ascult, insa da-i drumu' repede ca n-am timp, trebuie sa ma mai ocup de multi altii! La tine am sa mai revin cu alte ocazii.
De ce stai ascuns privirii, cugetului omului, in timp ce esti prezent jur imprejuru-i uneori in mintea-i? Cum arati?
Depinde de cine ma vede, tinere. In cartea mea figurati cu totii, cei ce ati fost, ce sunteti si veti mai fi intrand in asta lume, fiecaruia ma voi arata cel putin o data si prezent da, da in fiece zi fi-voi prezent fiecaruia dintre voi, caci nu am timp de pierdut, pe voi a va pierde! Cat traiti?, cat vi se acorda?, saizeci, saptezeci in cazul cel fericit; putin, foarte putin iara eu trebuie sa va castig fiindu-va aproape zi de zi; neavand prea mult timp cu voi aici, insist dragilor mereu la voi constient fiind de faptul ca va pot pierde sau castiga chiar tocmai si la final, sunteti atat de slabi, atat de vulnerabili!
Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Nu inteleg de ce din randul celor mai multi dintre voi, cei pe care-i castig relativ usor, slujitori de nadejde ulterior facandu-mi-i, ma surprind la un moment dat, unii tocmai la final, pierzandu-i; in schimb din randul celor mai putini, cu care duc lupte dificile, ma bucur cand ajung sa capituleze tocmai la final, eu castigandu-i. Da tinere, totul pentru mine se judeca in termeni de castig - pierdere. Doresc a castiga in cele din urma razboiul in fata potrivnicului meu-miza sunteti voi. Ciudate fiinte mai sunteti, va am pe multi la mana insa, insa...fi-ar sa fie... aveti puterea de a ma surprinde!
Se spune despre dumneavoastra ca sunteti cel mai mare iluzionist al acestei lumi in opozitie flagranta cu prezenta celui mai mare magician.
Tinere ma asteapta un alt interviu! Si multe altele mai importante, nu am timp, promit c-am sa revin!
Numai putin, da, fara magician universul nu ofera nimic altceva decat disperare si iluzie. Potrivit tie daca am luat fiinta in mod accidental, fara niciun plan, si daca existenta noastra ar avea o limita dincolo de care s-ar deschide vidul uitarii, cum, cum asi aduna suficiente motive pentru ca, dimineata din pat a ma ridica, nemarginirea cerului din priviri a o masura? si ce ar mai conta cum iti petreci orele, zilele, anii, si oricat de importante mi-ar fi planurile si activitatile, cum asi putea gasi o semnificatie reala in ele daca tot ce asi face ar fi lipsit de scop, indreptat unui final spulberat in iluzie? nu, nu, o sa mai vorbim.
Aveti puterea a alege si a ma surprinde, insa afla ca mereu am sa va suflu-n ceafa! Miza este imensa!

miercuri, 14 ianuarie 2009

Lifehouse - Everything

Tocmai am gasit un frumos videoclip apartinand celor de la Lifehouse, necunoscuti mie pana astazi, cand intamplator am dat peste Everything; dupa ce l-am urmarit de cateva ori nu m-am putut abtine in a exprima ceva.

http://www.youtube.com/watch?v=Nig4Rbeoqwk

parinte-copil

iubita-iubit

sot-sotie

Dumnezu-om

Ce prezinta in comun aceste RELATII?
In primul rand remarc legatura, legatura existenta intre doi subiecti, legatura EXCLUSIV PERSONALA.

Ce minunat!
Un parinte ce-si asteapta, inainte de intrarea in lume, copilul - copilul caruia ii pregateste o camera pe care o impodobeste cu de toate, caruia ii aranjeaza din timp patutul, caruia ii cauta un nume, un vis frumos...
Un iubit ce fericit fiind alaturi de iubita, vesnicia-i pare o clipa deosebita, departe de ea o clipa-i pare o vesnicie nedorita...
Un sot/sotie, incepe a muri pentru sine insusi/insasi si incepe a trai si simti prin cea/cel de alaturi, pe sine a se uita si lumea a o vedea - intregul...
Dumnezeu care pentru fiecare om, parinte fiind, iubeste pe fiecare chemand la o relatie personala, sacrificandu-se pe sine insusi ofera o vesnicie mult dorita.

IUBIREA reprezinta totul, cea care pastreaza autentica relatia; iubirea este cea care confera persoanei sens, paradoxal ea este nevoie, dorinta, sens si pentru ea insasi si prin ea insasi, pentru cel de la care emana in stare pura.

http://www.youtube.com/watch?v=OokTRHFzi_g

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

CREDINTA MEA (1)

Pornesc acum, de la transpunerea in cadrul unui fascinant documentar a unui bestseller tradus si in romana - "UNIVERSUL ELEGANT" de Brian Greene, fizician si scriitor (editura Humanitas -2008), pasind usor, pe drumul ce mi-l intinde fratia filosofiei si a stiintei, spre a-mi contura si defini, exprima in timp credinta.

Voi continua postarea din data de 23.12.2008 -"Visul lui Einstein" Brian Green ne prezinta universul ca fiind asemeni unei masini codate; in care aproximativ 20 de numere, valori, constante fundamentale ale naturii, confera caracteristicile universului ce-l percepem. Spre exemplu: masa unui neutron, rezistenta gravitatiei, forta electromagnetica, fortele nucleare slaba si tare etc.
Ne putem asadar imagina un tablou de bord, un panou de control:

Cand se regleaza butoanele acestui panou cu valorile precis stabilite, corespunzatoare fiecareia dintre cele 20 "constante", masina va produce universul pe care-l stim si-l iubim.

Daca am putea (si bine caci mai bine nu) ajusta reglajele masinii, schimband valorile prestabilite, consecintele ar fi dramatice, s-ar produce nenumarate erori ce ar conduce la disparitia minunii. ( :) bine ca nu suntem noi aceia care avem controlul butoanelor)

Oamenii de stiinta se intreaba "ce anume exact din natura (sic!) regleaza atat de precis valorile acestor 20 de constante?"

Un raspuns plauzibil pana la proba contrarie, ni-l ofera Brian Greene: "extradimensiunile din teoria stringurilor"; din vibratiile corzilor se produce totul, materia cu ale sale proprietati, asistand cu totii astfel unei adevarate simfonii cosmice. Aceasta teorie si-a propus de la-nceput sa rezolve conflictul existent intre lumea subatomica caracterizata prin fluctuanta si imprevizibilitate-fizica cuantica si lumea prezenta la scara mare, imaginea despre spatiul neted-fizica teoriei relativitatii. Astfel, savantii doresc si incearca cel putin sa puna ordine in lumea subatomica, prin noi si noi descoperiri pe taramul fizicii cuantice, in incercarea cum spuneam de a o armoniza cu lumea prezenta la scara mare, de care s-a ocupat Einstein, realizand visul acestuia de unificare a tuturor fortelor.

Omul... o fiinta, o existenta deosebita, o manifestare in diversitatea formelor de exprimare, o exprimare in diversitatea formelor de manifestare!

"Modurile diferite in care vibreaza un string confera particulelor proprietati unice (masa, sarcina etc)"; ceea ce ne diferentiaza pe noi, unii fata de ceilalti, posibil sa fie modul unic fiecaruia, in care aceste corzi, impletiti fiind si noi din ele, vibreaza. Corzile unui violoncel pot vibra la frecvente diferite creand astfel toate notele muzicale individuale, la fel vibrand si stringurile in moduri diferite creand particulele fundamentale naturii si componenta fiecaruia dintre noi; noi insine s-ar parea ca suntem o adevarata simfonie (mai mult sau mai putin armonioasa cu ea insasi, cu cele din jur).


Deocamdata aceasta teorie a stringurilor (nu doresc sa abund in prea multe explicatii, va recomand vizionarea documentarului) se mai situeaza inca preponderent pe taramul filosofiei (interesant foarte, ca astazi asistam unui nou si deosebit tip de filosofie, filosofia stiintifica, ambele parca hranindu-se reciproc, una venind in ajutorul celeilalte si unui nou comportament din partea lumii stiintifice, acela a aplecarii spre perceptele filosofice/existentiale).

Insa Organizatia europeana pentru cercetari nucleare (CERN) va pune in functiune, anul acesta, Large Hadron Collider (LHC), un accelerator de particule gigantic, destinat descoperirii secretelor crearii Universului. Cu ajutorul acestui mecanism, cercetatorii spera sa gaseasca bosonul Higgs, o particula instabila numita si "a lui Dumnezeu", pe care multi au studiat-o fara sa o fi vazut vreodata, astfel s-ar face un pas important dinspre fizica teoretica, de pe taramul filosofiei inspre fizica experimentala.

Priviti urmatoarea formula:

:):)...prezinta o multime de variabile, parametri...este celebra functie gamma apartinand lui Leonhard Euler (matematician elvetian 1707-1783), punct de plecare in realizarea marelui vis.

Aceasta formula nu este ultima, de la ea s-a plecat in redactarea teoriei stringurilor, mai pe altadata voi dezvolta putin despre teoria superstringurilor sau teoria M, si probabil va servi si altora...Insa fi-va o formula, o egalitate pentru campul infinit al valorilor ce pot fi atribuite variabilelor, parametrilor componente, ce va genera un rezultat, raspuns starii de fapt a lucrurilor in atari conditii la un moment dat.

Imaginati-va insa va rog, indiferent care fi-va aceasta formula, ecuatie a totului, ma gandesc ca ei ii este atribuita o singura valoare unica, fiecarui element in parte aceeasi, aceeasi, insa proprie fiecarui parametru, variabila, valoare egala cu insasi rezultatul: 10 ZECE!-pentru casa noastra! Asemeni jocului la ruleta ce permite nenumarate combinatii, cel ce trage maneta nu o face la noroc "Dumnezeu nu arunca zaruri!" (A. Einstein), ci cunoaste dinainte combinatia optima pe care o aplica, o ingheata universului nostru-uman, oferindu-ne totusi lumina si caldura; asemeni combinatiei unui cifru deosebit de complex, lumea noastra ni se deschide aplicandu-i-se o singura combinatie, neanuland insa infinitatea celorlalte combinatii ce deschid altele pentru altadata.

Inchei acum incercand a ma exprima, gandindu-ma la urmatoarea parabola:

Imaginati-va va rog un tanc de cativa ani care gandeste, ca fiind ajuns pe un varf de deal, unde i se arata o panorama fantastica, se poate desparti pentru o perioada de universul familial si familiar, traind si bucurandu-se de ceea ce necunoscutul ii ofera gratuit si-l ademeneste cu ale sale frumuseti. (rasarituri, apusuri de soare, zile si nopti calde, fructe jur-imprejuru-i, dar mai minunat privelisti fantastice, pana si casa ce de la mare departare o zareste, pierduta printre multe altele), el care era acolo nu-si putea imagina astfel de privelisti deosebite ce i le confera acum noua perspectiva; in acest timp ai sai parinti il cauta disperati in juru-le; el care pentru ei reprezinta totul, care a fost asteptat cu mult inainte de a le patrunde fizic in casa (prin pregatirea camerei, prin pregatirea patutului, prin cumpararea jucariilor...) acum a disparut, nu le mai este aproape, le-a parasit casa inainte de vreme. Schimbarea mediului/universului si odata cu acesta a legilor firesti dupa care ar trebui sa creasca/dezvolte tancul nostru, nu numai ca ii pun viata in pericol insa il priveaza de grija/protectia celor ce-l iubesc, celor ce prin educatie l-ar putea forma ca adevarat om, capabil sa aprecieze, sa inteleaga frumusetile ce inca de prea timpuriu acum l-au ademenit.

Asadar ma gandesc ca n-ar trebui a ne aventura prea mult, ademeniti fiind de frumusetile necunoscutului, cand inca acasa mai sunt multe de invatat spre a deveni adevarati oameni, sub atenta grija si educatie pe care o ofera cel ce nu arunca zaruri.