luni, 26 ianuarie 2009

Suntem oare invatati ce anume sa cunoastem?

Se pare ca patrundem volens-nolens intr-un angrenaj, in care fiecare cauta sa se asambleze cat mai bine mediului, situatiei, contextului caruia se vede a-i face fata - inainte de a reflecta sau mai grav far' a intelege resorturile acestuia!
Mai apoi constatam adeseori ca mecanismul se gripeaza: si asa, de cele mai multe ori, aruncam lesne vina pe sistem: sistemul democratic, sistemul economico-financiar, sistemul medico-sanitar, sistemul judiciar, si mai ales atunci cand se-ntampla sa moara cineva, sistemul poarta vina, da, da, adevarat ca moartea omului o constituie SISTEMUL.

Am mai vorbit in trecut despre "razboiul lumilor", criza economico-financiara globala, zilele acestea, impresionat fiind de noile cazuri ale sistemului medical romanesc, ma intreb de ce omul, omul care este protagonistul acestora - creator de sistem, simpla piesa mai mult sau mai putin importanta a acestuia, rebut uneori al acestuia - de ce el, omul, nu vrea sa invete a cunoaste sistemul? Dar daca oare, suntem pe deplin educati, formati, inca de pe ale bancilor scoli cum trebuie sa cunoastem? Paradigma au oare nu poate fi ajustata cand constatam adesea ca lucrurile tind bine a nu mai functiona?

Priviti va rog urmatoarea imagine, cea caruia lui Kevin Carter (1960-1994) fotojurnalist sud-african, i-a adus Premiului Pulitzer dar si moartea.


"Carter avea sa relateze ca a asteptat aproape 20 de minute cu aparatul la ochi, sperand zadarnic ca vulturul isi va ridica aripile, pentru un efect mai dramatic. In cele din urma a apasat pe declansator, a alungat pasarea si s-a asezat sub un copac, fumand, plangand si vorbind cu Dumnezeu".

S-a intamplat demult insa se-ntampla si astazi; si ajung ele pana la nivelul constiintei noastre? Nicidecum, caci foarte rar se gasesc oameni asemeni lui Kevin Carter care sa relateze sau carora le este ingaduit a prezenta realitatea asa cum este!

Intr-o lume in care se constata ca pana si presa imbraca evenimentele intr-o haina comerciala, ba mai mult e-n stare a le crea, mai rau a nu le prezenta in conformitate cu realitatea, a denatura adevarul sub dictatul intereselor (da, o scurta paranteza, cea mai simpla definitie a adevarului, ce ar trebui prezentat oamenilor, este ca acesta reprezinta conformitatea cu realitatea).

Imaginea imi spune ca-n asta lume se-ntampla multe si foarte putine ajung pan la nivelul constiintei noastre, prezentate fiind de oameni ce au curajul a prezenta, infrunta, ameliora sistemul si nu doar a-l culpabiliza.

Si totul pleaca de la om! Omul este sistemul creator de sistem, iara cand acesta devine din ce in ce mai bolnav, aceasta va sa se vada in intreg sistemul ce-l inconjoara. Sistemele acestea bolnavicioase nu se pot trata decat prin insanatosirea grabnica a omului!