luni, 13 aprilie 2009

SUPER TARE

RESTITUTIO IN INTEGRUM

Dragostea schimba totul, dragostea transforma oameni, preface minunat cerurile si pamantul; iubirea imbogateste perceptiile, le schimba, tulbura deosebit creuzetul fiintei umane cum niciun alt sentiment n-o poate face; dragostea confera cea mai inalta traire, si pentru multitudinea posibilitatilor pe care imediatul, viitorul ti le arunca, in vederea alegerii celei mai bune cai, trebuie neaparat sa fii cu-prins de aceasta stare; ea este ingredient originar al magiei, ea te face sa simti altfel magia din semeni, din tine, a lucrurilor ce le-mbraca; cand ajunge la o anumita intensitate, constanta, manifestandu-se intr-un anumit mod, se constituie in chip ideal spre a privi si intelege dincolo de iluzii.

Vreau sa cred ca totul a pornit din explozia iubirii ce nu mai incapea in sinea-i!

Manifestari ale acesteia, de cum ne facem intrarea pe scena vietii, astazi amenajata aici si acum pe pamant, ma indoiesc ca noi, o purtam inlauntru in forma sa primordiala. Mai la toate popoarele, in multe culte, nasterea este insotita de foarte multe ritualuri – de departe gasit-am ca fiind mai bogata in semnificatii pe cea din crestinism, unde pruncul este scaldat in apa botezului.
Daca in lumea psihologiei si nu numai, se vorbeste de ceva timp de inconstientul colectiv ca fiind acea parte integranta a psihicului uman, mostenita ereditar, acel bagaj de experiente, instincte primare, ce il transferam fiecarei generatii, inca din vremuri primordiale (“depozit psihic ancestral” C.G.Jung), imi permit sa spun ca de multe ori firea umana eclipseaza ratiunea omului.
In lumea sufletului cred ca avem nevoie de un cu totul alt reziduu apartinand primei explozii de iubire – de dragoste; ea cu siguranta innobileaza omul, totodata strunind pornirile firii de cele mai multe ori, salbatice.

Vreau sa cred ca “depozitul psihic ancestral” s-a constituit cu prima noastra alegere!

Insa ni s-a oferit din iubire-spre vesnicie, “acum” cum ni se striga, caci totul poate incepe aici, un strigat ce vine din afara timpului, o noua alegere. Instituind o noua dimensiune dragostei, El solicita sa ne iubim in egala masura si dusmanii.

Vreau sa cred ca El este cel ce restaureaza omul, restaureaza lumea!

Cum? Poate ca am inteles, sau poate inca nu. Ma gandesc acum, maine mai intens sau nu, ca tot balastul aferent primei noastre alegeri, ce-l purtam ereditar din generatie in generatie, ce nu de putine ori inconstient se face simtit in ale noastre zilnice manifestari, ne poate fi curatat alegand o noua nastere; nu , nu, nu cea facuta - in mod inconstient - in cristelnita! Ci una ma gandesc facuta in mod constient, o alegere pe deplin constienta, a pneumei primordiale lasata de El in urma-i ca si mangaietor, restaurator fiintei umane.......din dragoste pentru fiecare…alegand si nimic nu-ti va mai parea la fel!