vineri, 20 martie 2009

CE (A)R FI !?

Un gand, aparut astazi din senin, doresc acum sa-l astern, sa-l schitez ca p'un schelet, pe el altadat sa asez, armonios sa exprim, carne, muschi, tesut - cuvinte sa-l imbrace - un trup ideii sa ofer, sa umble si la altii.

Citeam, citeam...si la un moment dat, toate vis-a-vis de subiect, s-au legat. Din carte am simtit acelasi suflu ( "Despre Dumnezeu si om din jurnalul ultimilor ani" - Lev Tolstoi), miros ciudat, din ale altor pagini adunat, ce-am constatat, ce-am constatat?

Minunat ca fiecare dintre noi ajungem uneori, mai des, mai rar, sa percepem, sa simtim aceleasi lucruri, manifestari, trairi etc. ca mai apoi sa poata reusind a le exprima (de multe ori, dupa simtire, demersul exprimarii cat mai fidel acesteia este foarte dificil). La ce ma gandesc acum, este ca fiecare incercam a exprima (hei si cu exprimarea aceasta, nevoie spre potolirea uneori a trairii interioare, de-a dreptul mistuitoare, care cere prin tine sa iasa, sa traiasca pentru altii si-n afara), iar cand o facem, asupra acelorasi aspecte ale realitatii, exterioare si interioare, rezultatul de cele mai multe ori difera la fiecare; o posibila explicatie-natura diferita a fiecaruia, experienta diferita.

Dar de cele mai multe ori, traind practic in aceeasi lume, in acelasi spatiu si timp, percepem vrand nevrand in fond, aceleasi obiecte, aceleasi subiecte, insa, de la cel mai mic pan la cel mai mare, indiferent pe ce nivel ne-am situa la un moment dat fiecare, indiferent in ce dispozitie, "situare afectiva" (Martin Heidegger - "Fiinta si timp") simtim aceeasi lumina asupra careia unii se pronunta exprimand simplu sau complex, ca-i mai intensa sau poate mai putin, ca e si sursa de caldura, mai intensa sau mai putin, ei da, reperand lumina, unii o vor prezenta ca provenind de la o sursa artificiala, un bec, un neon, altii vor argumneta poetic ca provine de la faclia unei lumanari, de la soare, luna, stele, altii sus si tare c-ar fi prezenta-n toate-n fiecare, unii o simt calda, altii rece, apropiata sau departata, tulburatoare sau orbitoare.

Ei bine, prezenta fiind, caci sunt convins, cel putin o data-n asta viata, fiecare o percepem, ea ne cheama s-o simtim, s-o primim si s-o traim, CE AR FI s-o lasam sa ni s-exprime, inainte insine a o exprima, caci altfel, ce-am constatat, de milenii si mai cu seama astazi, avand-o mereu printre noi, orbecaim mai cu totii-n intuneric!